Roman-foileton de capă şi şpaclu (fost Dac-foileton):
The Common Life of Cherchelon and Lady Distiluna, doi trentagenari stabiliţi în Mexic la sud de Cancun. Ecranizare la monitor a unor fapte reale şi gânduri imaginare petrecute de ei.

DOCUMENTAR

Cu lupa prin Lumea cu care ne tot învârtim

ENIGME

Fenomene Tulburi inexplicate pe larg

SPIR'TUALITATE

Pe unde mai rătăceşte Oaia Pierdută

TELELEU ENTERPRISE

Turism Intergalaptic: Jurnal de Babord

MAGAZIN DUMINICAL

De citit când ţi-e lumea mai dragă

BLOG DE MEXIC

Adelante prin Hăţişurile Paradisului Mexican

Caut notar mayaş la curent cu legislaţia din epoca modernă...

Ai de mine câtă răbdare tre să ai cu înfiinţarea unei firme pe aici. Multe taxe, multe drumuri, multe hârtii, multe telefoane şi mulţi nervi cranieni... Noroc că firma n-o înfiinţezi de mai multe ori.

Noi vrem pământ. Ca să cumperi o bucată de glie la mai puţin de 50 km de malul oceanului tre să fii mexican. Dacă nu, atunci ai 2 opţiuni:

  • să-l cumperi printr-o bancă mexicană (treabă care se cheamă “Fiedicomisio”) - caz în care banca ţine titlul de proprietate pentru tine şi tu plăteşti o taxă anuală la bancă
  • să devii o firmă mexicană - adică să joci rolul unui mexican fiscal
Să-ţi faci o firmă aici ca străin te costă enorm, aproape 1800 USD, că sunt taxe şi verificări în plus. Şi ca mexican te costă tot o groază dar mai puţin, cam 1200 USD. Aşa e aici... e din cauză că tot procesul trece pe la notar obligatoriu. În statul vecin e cu puţin mai ieftin, unii merg şi-şi fac firmele acolo, nouă nu ni s-a părut c-ar compensa efortul. Există notari şi notari. Unii sunt pe fază, dar costă pe măsură (noi nu suntem măsura potrivită pentru ei). Alţii sunt orientaţi pe profit maxim, adică le achiţi o parte din onorariu, vezi că nu se mişcă şi te lipseşti de ei în final (şi de bani) - nu că n-ar face treaba până la urmă, legea îi obligă să te rezolve, problema cu ei e că te bucuri de rezultate la pensie, ei ştiu că eşti nerăbdător, aşa că trag de timp la infinit. Alţii sunt de încredere, afli de ei prin recomandări - cu ei tre doar să ai răbdare şi nervi de oţel ca noi, ştiind că binele învinge până la urmă. Al nostru face parte din categoria "de încredere". Iată cum decurge o conversaţie cu o licenţiată mayaşă de la biroul notarial:

-bună dupămasa, ce mai faceţi?
-foarte bine, mulţumesc, dar dumneavoastră?
-şi eu foarte bine, mulţumesc
-foarte cald afară, nu-i aşa?
-daaa... cum ai petrecut ___ ? [ultima sărbătoare naţională]
-a, păi ___ [bla bla]

Această introducere este obligatorie. Acuma, dacă persoanele implicate în conversaţie au copii, diverse rude complet neinteresante sau evenimente plictisitoare în familie, discuţia obligatorie se prelungeşte în ciuda faptului că pe tine te roade ne nu mai poţi să afli răspunsul la o problemă legală de care depinde 100% şederea ta în Mexic... După etapa de socializare, respiri odată adânc sperând că nepoţii juristei nu au mai făcut nimic de care rebuie să afli şi spui plin/ă de entuziasm:

-vreau să vă întreb ceva
-da, sigur
-vrem să avem în obiectul de activitate şi transport turism dar am văzut că nu aţi trecut acolo la turism
-da, dar am trecut agentie de turism
-am văzut... dar pe noi ne interesează şi transport, e inclus în agenţie?
-a, nu ştiu, nu cred că puteţi face transport dacă nu sunteţi mexicani
-păi notarul a zis alaltăieri că putem
-mai bine mergeţi şi întrebaţi din nou notarul
Mergem la şef...
-bună dupămasa, ce mai faceţi
-bine, mulţumesc.... (introducerea de care spuneam, dar mai scurtă, varianta pentru bărbaţi) După socializare:
-am vorbit acum cu domnişoara Margarita şi ne-a zis că nu ştie dacă putem trece transport turişti în obiect. Se poate ca străini să transportăm turişti?
-da, sigur că se poate
-aha, şi ce trebuie să facem ca să transportăm turişti? e o licenţă specială?
-a, nu vă faceţi griji, vine şi etapa asta, deocamdată să facem actul constitutiv al firmei
-ok am zis, simţind că problemele noastre sunt prea mărunte faţă de cele alte somaliei
Mergem din nou la sra. Margarita:
-am vorbit cu Sr. Naum, zice că se poate
-a, bun, dacă se poate atunci se poate
-ok, deci se poate, dar cum? Ce trebuie să facem?
-lăsaţi-mă să mă interesez...
-ok am zis, cu speranţă maximă. Vedem că începe să butoneze ceva la calculator.
-da, se poate zicea ea după 2 minute, dar există o taxă în plus
-aha, şi cât e?
-a, nu ştiu, lăsaţi-mă să mă intersesz
-ok Şi stăm.... femeia se uită la noi... nu se întâmplă nimc timp de câtave secunde…
-când o să aflăm? zic eu brusc
-vă zic eu printr-un e mail, lăsaţi-mi o adresă
-a, ok, am zis (în gând suna de fapt ceva de genul “şit, am nimerit la cea mai dezinformată licenţiată”)
-muchas gracias zicem dând să plecăm, cu gând că se vor rezolva toate cumva prin ele însele -hasta luego! (ş-am plecat)

Mai departe ne-am suit într-un taxi menit să ne ducă la autobuz. Acest birou notarial e în Cancun, puţin mai la nord, adică la mama naibii... aproape de Isla Mujeres, la 2 ore de mers cu busul şi cu taxiul de noi. Dar ne-a fost recomandat ca fiind “de încredere”. Auzind noi de nişte cazuri în care nişte foarte mici investitori străini au fost lăsaţi cu ochii direct în soarele tropical de către avocaţi, apoi şi din considerente dilpomatice, am zis să lucrăm cu el, fiindcă na, suntem prieteni cu cei care ni l-au recomandat. Să nu stricăm relaţia adică... Şi aşa, cu drumuri lungi, mailuri fără legătură între subiect şi predicat şi conversaţi la fel, am ţinut-o aproape 2 săptămâni. Văzândă noi că n-o scoatem uşor la cap cu conversaţiile despre actul constitutiv, în sensul că diferă foarte mult categorisirea obiectelor de activitate faţă CAEN-ul român, ne-am zis aşa: că decât să explicăm ce vrem şi ei să caute forever unde intră ce vrem noi, mai bine să ne facem rost singuri de obiectele de activitate dorite şi să ne zică notarul ce e bun şi apoi să ni le apostileze. Am găsit pe net codul lor CAEN (600 şi ceva de pagini) şi m-am apucat intens să scot tot felul de paragrafe de acolo şi să fac o listă. Am trimis-o la notar s-o bage în act. Notarul (mai bine zis licenţiata mayaşă) a zis dă-i că merge şi i-a dat drumul…

Apoi am cunoscut o altă licenţiată, de la un notar de aici din Playa, mult mai ascuţită la neuron, care ne-a lămurit că actul constitutiv făcut la Cancun nu e bun, tre să mai tăiem din activităţi, fiindcă sunt chestii care legal nu pot fi făcute decât de cetăţeni mexicani (cum ar fi bicitaxi). Ahaaa, am zis. Ca să nu mai cheltuim în plus cu modificările, adică să nu se mai facă o "adunare generală" de 250€ între mine şi Cherchelon, ne-am dus val peste oamenii de la Cancun să modifice ei gratis greşelile. Le-au modificat, ce să facă... erau cu tarantula pe căciulă. Apoi le-am zis prietenilor noştri de aici că vrem să schimbăm notarul, să lucrăm cu biroul din Playa. La care ei au sărit în sus de pe scaun şi ai zis “să nu carecumva!” De ce? Am întrebat noi contrariaţi? “pentru că omul ăla a lucrat la Guvern, ştie prea multe şi au încercat de două ori să-l omoare”. Uăăă, am zis... dezamăgiţi... Dacă ştie aşa de multe, atunci mai bine nu lucrăm cu el... basca mă-sii! Era un birou bun, care ştia multe... totuşi dacă l-ar fi omorăt până să ne fie actele gata? hm... mai bine mergem la mayaşii noştri care nu ştiu aşa de multe.

Nici în ziua de azi nu avem firma gata... Iar de firmă depinde rezidenţa noastră. Nu că ar intra zilele-n sac sau ceva... doar că aşa de grăbim noi când vrem ceva cu dinadinsul şi când vedem că o treabă care s-ar putea face în două ore aici durează o săptămână... Dar e normal. Toată lumea zice că e normal să dureze atât, ba chiar mai mult. După ce am aflat şi mai multe poveşti cu notari, ne-am dat seama că notarul din Cancun are totuşi un birou foarte rapid în comparaţie cu alţii.

Concluzie: lucurul cu notarul în România e de vis! Păcat că doar chestia asta merge bine la noi. Aici e invers: numai cu notarii e în halul ăsta... noroc că n-ai nevoie zilnic de apostile. În rest, cu orice altceva: cu banca, cu contabilul, cu fiscul, cu maşina... e ideal în Mexic. Avem noroc de un contabil bun, deştept şi simpatic pe deasupra: Pedro slavă cerului, că fără el eram în dipşit acuma. Avem noroc şi de bancher bun. E distractiv aici în bănci: toţi, de la director la operator sunt îmbrăcaţi de parcă au programare la discotecă imediat ce închide la bancă. Dar îşi fac treaba la marele hix. Directorul sucursalei noastre e un om relativ tânăr, înalt, solid, pare că ştie ce face, poartă nişte pantofi ascuţiţi şi crocodilaţi, şchiopătează un pic şi-l cheamă Leobardo. Are o voce de bariton, când vorbeşte la telefon zăngăne geamurile securizate. Bancherul desemnat nouă e un băiat Luis Ramirez, de asemenea cu încălţări crocodilate, cu cămeşa descheiată ca un latino star. El răspunde la telefon cu “Scuba Shark”. Păi cum să nu te întorci vesel de la bancă?

În altă ordine de idei, ne-am luat maşinăăăăăă! Second, aş zice chiar fourth hand, ca doar nu era să luăm una nouă să nu mai avem dup-aia cu ce ne construi coliba... Un Nissan X-trail crem mai vechiuţ, o beejooterie de suv! Neam de neamul meu n-a mai volănit o maşină de 4 metri jumătate, cu excepţia la Dacia break odată. Despre cum am luat-o, în episodul următor. Azi am dus-o la revizie la senor Wilbert şi mâine plecăm cu ea de nebuni până vizavi la supermarket! şi când venim înapoi, plecăm să mai facem niste jpeguri faine pe unde ne surprinde artistul din fiecare.

Ceea ce vă doresc tuturor! Să veniţi aici la noi că acuma avem cu ce să vă ducem de colo colo...
Iată să vadă şi mamele noastre nişte jpeguri din cele ce-am mai găsit prin aparat:

6 Comentării:

  1. Haide mah neamule, ca de cand astept niste vesti despre asteptare...:) stii care-i faza misto cu voi? n-aveti alt shtress, umblati dupa actili alea every day! in plus, acum va e mult mai simplu, aveti si masina! yuhuu :))
    Sa postezi poze cu ea si cu voi introdusi in ea, sa vaz de ce te-ai laudat! :) in continuare cred ca o sa hie ghine, sunt happy ca ne tii si pe noi la curent, sunt langa voi cu fiecare rand pe care il scrieti! :)
    Take care si abia astept sa ma plimbati cu masina aia bengoasa!
    puuup

    ps: more pictures ole ole!

    RăspundețiȘtergere
  2. :) ghine mai tataie, o sa pun jpeguri da nu chiar acuma, maine, poimaine...

    RăspundețiȘtergere
  3. felicitari pentru blog si pentru curajul de a face schimbarile in viata pe care le faceti voi. nu mai stiu unde am citit ca la pensie, o sa regretam mai mult din cauza lucrurilor pe care nu le-am facut decat din cauza lucrurilor pe care le-am facut. in cazul vostru, se pare ca veti regreta probabil doar ca notarii mexicani nu au in modul de operare modul "adelante" ci doar cele trei variante romanesti: incet, deloc si pe loc.

    pana atunci, o sa va urmaresc blogul si telenovela mea preferata...

    am si eu o intrebare dupa ce mi-am clatit ochii pe jpegurile voastre: de ce mama naibii se ingramadesc mexicanii sa fug la prietenii cu drumuri si poduri cand au o tara asa frumoasa?

    numai de bine,
    Alina L.

    RăspundețiȘtergere
  4. mersi! Draga Alina, ai semnat cu "mamaiaberbec", dar nu pot pune comentariu sub numele asta fiindca se supara tataiaberbec... tataia meu cel shukiu de la tara. mamaiaberbec a fost deci o persoana reala din viata mea: mamaia mea cea buna si inteleapta, tot de acolo... amintiri placute... sper ca nu te superi...

    acuma ca sa-ti raspund la intrebare :) cei de aici din sud nu se grabesc sa fuga la imperialisti, mai mult cei din nord. Asta fiindca imperialistii platesc mai bine. La fel ca si la noi: tara noastra e frumoasa, dar multi romani nu si-o pot permite... Asa ca merg la ogor in Spania sau la ger in Canada sau la desert in Dubai... Dar sigur ca stii asta, intrebarea ta "interioara" era una retorica, got it

    RăspundețiȘtergere
  5. citind acest post, mi-am dat seama ca poate avem si noi ceva bun in tara noastra: notari. daca ar mai fi si rezonabili la pret, am fi fost departe, probabil zic si eu acuma... sa va dea Bunul Dumnezeu sa aveti parte (numai) de vesti bune incepand de astazi, Buna vestire. ati mancat peste azi?

    RăspundețiȘtergere
  6. mersi Goldenfish... peste n-am mancat :) dar pizza ne-a mers la inima. De Bunavestire am primit hartia cum ca actele noastre au fost primite, sunt bune si urmeaza sa luam rezidenta in curand... yey!

    RăspundețiȘtergere

(scrie încet, că noi nu citim prea repede)

Entradas populares

 
Copyright © 2011 Distillery Channel | Powered by Blogger
Template by Free WP Themes | Bloggerized by Lasantha - Premium Blogger Themes | Modificat genetic by Lady Distiluna